Dacia, Regele Burebista, Orasul Argedava , Vasile Parvan (Despre noi Romanii)

Dacia a fost un regat antic care era locuita de Geto-Daci, era impartit intr-un numar mare de state si ocupau un teritoriu foarte vast care era cuprins intre: raul Tisa de vest, raul Nistru si Marea Neagra de est , Dunarea la sud si Carpatii Padurosi la nord, era un regat cu un punct strategic cum nu avea nimeni la acea vreme , Geto-Dacii fiind acelasi popor cu aceasi limba. In anumite parti ei aveau puterea sa depaseasca aceste hotare : spre est intotdeauna aveau curajul sa se aproprie de raul Nistru pentru ca apoi sa inainteze spre Bug (raul Bug) , iar la vest ajunsera pana la Dunarea panonica. Ca sa putem intelege de unde provine numele de Geti atunci ei bine acum stim Grecii ne numeau Geti iar noi romanii evident ne numeam Daci.

Costumul stramosilor nostri Daci

Regatul Daciei a ajuns la maxima expansiune atunci cand l-a avut precum conducator pe marele Rege Burebista de asemenea si hotarele se schimbasera spre exemplu spre est era Marea Neagra si raul Bug , spre vest Dunarea panonica , Morava ,Cadrilaterul boem, iar spre nord de asemenea situatia era excelenta avand ca hotare Carpatii Padurosi , si terminand cu sudul Muntele Haemus (mai precis Lantul Balcanilor). Capitala la acel timp era orasul Argedava

                     Despre orasul Argedava


Orasul Argedava se mai numea si Sargedava , era o asezare dacica (numita de Greci Getica),
cetatea Argedava se situa in localitatea contemporana Popesti, langa orasul Mihailesti ,Giurgiu, si afost declarata rezervatie arheologica.

Terasa orasului Argedava

Din numeroasele cercetari arheologice au fost descoperite cele mai importante piese precum acropola cetatii dacice Argedava , cea mai importanta asezare din Campia Munteniei, in care se presupune ca si-a avut resedinta Marele Rege Burebista.
In zidurile cetatii au fost descoperite colibe, vetre de foc, unelte ce se foloseau la acea vreme si cel mai important zidurile puteau fi folosite  ca depozit de grane si asa mai departe.
Orasul Argedava a fost ridicat pe o terasa, ce domina valea Argesului, fiind foarte bine aparata dintre cele trei parti ale Baltilor din lunca.
Orasul a fost mult timp cel mai important centru , politic,militar si spiritual al dacilor sau geti dupa cum ne numeau Grecii. Orasul avea o fortificatie cum nu se vedea in acele timpuri , era impartit in trei parti de santuri de aparare. Primul sant a fost sapat in zona de varf si cu siguranta era cea rezidentiala unde isi avrea resedinta Regele Burebista , si dupa relatarile istoricilor si arheologicilor era o modestitate de nedescris la acea vreme ,a doua partea a orasului fiind separata de al doilea santa de aparare (zona dedicata locuintelor ), a treia parte in care era impartit orasul de un alt sant de aparare era de asemenea cea mai fragile fiind dedicata ca refugiu pentru populatiile inconjuratoare in caz ca cineva ii atacau sau se intampla un dezastru climatic ca exemplu.



Cel ce a facut asemenea descoperiri este un Roman "Vasile Parvan"

    Cine a fost Vasile Parvan?

Sursa www.wikipedia.org

Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, județul Tecuci, în prezent în județul Bacău - d. 26 iunie 1927, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române.

Biografie
S-a născut la 28 septembrie 1882, în cătunul Perchiu din comuna Huruiești, plasa Găiceana, județul Tecuci. A studiat la București (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga și Dimitrie Onciul) și apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică. A fost profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii și societăți științifice din străinătate.
S-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizației greco-romane.
A organizat numeroase șantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria, și a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros și util.
Și-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naționalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialiști ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerțului în antichitatea clasică. În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în stațiunile arheologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parțiale ale săpăturilor a scris Getica (1926), cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său), o vastă sinteză istorico-arheologică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic și cultural al daco-geților; unele lipsuri și exagerări (printre care accentuarea rolului sciților și al celților în dezvoltarea culturii geto-dace) nu știrbesc valoarea acestei lucrări.
Prin concepția sa istorică idealistă, expusă în studiul sociologic Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane și în eseuri (volumele Idei și forme istorice și Memoriale) a reușit să facă o sinteză a neohegelianismului și neokantianismului și s-a declarat adversar al șovinismului și al cosmopolitismului.
Vasile Pârvan a avut un rol deosebit în crearea noii școli românești de arheologie. El a organizat Școala română din Roma, instituție pentru perfecționarea tinerilor arheologi și istorici, și a inițiat și condus apariția anuarelor acesteia „Ephemeris Dacoromana” și „Diplomatarium Italicum”, precum și prima serie a revistei „Dacia”.
Pasionat în totalitate de munca de pe șantier, Vasile Pârvan ignoră apendicita de care suferea. Ajunge într-un final pe masa de operație, însă este mult prea târziu pentru a-i salva viața. Firul vieții sale s-a întrerupt brusc, în 26 iunie 1927, la doar 45 de ani, în plină putere creatoare.

Cum aratau si cum se imbracau dacii.

Imbracamintea lor aducea cu cea a taranilor Romani din zilele noastre , purtau barba si parul lung , pantaloni lungi si intotdeauna intodoiti la glezne, o tunica cu maneci, scurta , pe cap purtau tarabostes (caciula conica ). Femeile se imbracau cu camasa si fusta .

Despre civilizatia si cultura Dacilor

Poporul Dac a fost intotdeauna bine organizat intre sate si aveau cetati care la acea vreme se numeau Dava . Dacii se bazau foarte mult pe agricultura si aveau cele mai bune recolte ,pamantul fiind unul din cel mai bogat, ei produceau annual grau, vin , miere . Aveau grajduri foarte bine construite ce adaposteau bovine, cai in acelasi timp mergeau si la pescuit.
Imbracamintea Dacilor era confectionata din lana de oaie si canepa.
Poporul Dac era condus de rege care la randul sau era ajutat cu  sfaturi de la nobili si mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau si cu extractia si prelucrarea metalelor din care confectionau unelte, arme , obiecte de cult sau mobilier , sa nu mai vorbim de podoabe si vasele pe care le puteau crea avand in vedere ca ei acum 2000 de ani purtau haine ca a le noaste din zilele de astazi. De asemenea Dacii prelucrau si ceramica, atat manual cat si la roata iar pentru Daci era o arta .
Ritualul funerar se foloseste si in zilele noastre si mai precis se prefera arderea mortilor, iar cenusa era pusa in urne si ingropata in pamant. Dacii erau amantii muzicii , foarte multe izvoare antice povestesc cu mare glorie despre cum cantau Dacii din gura dar si cu intrumente la acea vreme chitare, iar Dacii la acea vreme erau considerati la fel ca Grecii de intelepti de catre Dion Chrisostomos .


Despre Religia Dacilor.

Dacii obținuseră deja un grad înalt de civilizație , ei credeau în nemurirea sufletului și considerau moartea ca o simplă schimbare de țară. Conducătorul preoților avea o poziție importantă ca reprezentant al zeității supreme, Zamolxis/Zalmoxis/Zalmoksha, pe pământ, fiind de asemena și sfătuitorul regelui.

Sursa vatra-daciei.ro

Criton (doctorul lui Traian) în Getica a spus că „Regii geți au impus frică de zei și concordie prin abilitați și magie, bucurându-se astfel de un statut înalt”. Co-guvernarea preot-rege în Dacia (regele fiind în cele din urmă, mult mai puternic) este similară cu relația Enaree-rege (la sciți), druid-rege (la celți) și chakravartin-yogin (în India), urmând astfel un model comun în nordul Eurasiei al acelor vremuri.
În afară de Zamolxis/Zalmoxis (numit și Gebeleizis de către unii dintre ei), dacii mai credeau și în alte zeități, Derzelas și Bendis, cu toate ca existența lor nu a fost confirmată prin surse de natură arheologică.

                                       

                                                         Despre Societatea Dacica



 

Coif Dacic descoperit la Cotofenesti (1928),
aur masiv cantarind 770 grame aproape intacta
ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Dacii erau împărțiți în două categorii sociale: aristocrația, numită pileați (pileati) sau tarabostes și agricultorii liberi, comații (comati); la acea vreme mai exista o clasa sociala ce apartinea sclavilor. Primii, care aveau dreptul să-și acopere capul purtând o cușmă și formau o clasă privilegiată. Ceilalți, care formau grosul armatei, erau țărani și meșteșugari și purtau părul lung (capillati). Una din armele lor era "sica".







                                          Despre Econimia Dacilor

Dacii aveau o economie bazata pe agricultura in special pe partea de cereal , pomi fructifer si viniculture, economia se baza in special si pe cresterea oilor a vitelor si erau experti in apicultura, cai aveau povara de a fi folositi si la munca Agricola , dar niciodata nu erau subestimati in razboi fiind foarte buni la razboi. Dacii faceau comert cu cetatile Grecesti care atunci la acea vreme se aflau pe tarmul Marii Negre. Dacii extrageau aur si argint din minele Transilvaniei si aveau un comert infloritor cu partea externa , fapt care este verificat prin numeroasele descoperiri de monede atat grecesti cat si romana descoperite pe teritoriul Romanesc .
Primele monele au aparut in secolul al 3 lea Inainte de Hristos si semanau cu cele macedonene (care erau emiste de catre Filip al 2 lea Tatal Lui Alexandru Cel Mare, monedele fiind batute din argint dupa cum atesta tezaurele descoperite la Jiblea (Judetul Valcea ), Dumbraveni ( judetul Vrancea), monele dacice au disparut la sf

arsitul secolului al 2 lea I.H si primele deceni ale secolului 1 I.H.
Cele mai importante influențe în prelucrarea metalelor și în alte meșteșuguri erau cele ale celților și ale grecilor, astfel că podoabele și obiectele din metal prețios găsite la săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie. Totodată aceste influențe culturale demonstrează vechimea societății geto-dace și întinderea țării lor, care au făcut posibile contactele cu celții și grecii.

Despre Limba Dacilor

Dacii vorbeau o limba indo-europeana (familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ 50% din populatia globului) , apartinand limbilor Tracice si fiind astfel inrudita cu limba
Ilirilor ( trib aflat in vecinatatea greciei mai precis Epir spre nord-vest). Illir provine din mitologia greaca ( Illyrus) era fiul Cadmus si Harmonia care au domnit in Iliria (era în antichitate teritoriul din nord-vestul Peninsulei Balcanice, cuprins între Marea Adriatică - râul Morava și Panonia, locuit de iliri.) Limba Dacilor a fost catalogata conventional in grupa satem ( o ramura a familiei de limbi indo-europene), conform acestei incadrari limba dacica se inrudea cu limba vechilor locuitori baltici si cu idiomurile slave , dar , mai mult, cu limba iraniano-persana si cu cea iraniano-scitica, precum si cu sanscrita.